PSD Braşov, transcript declaraţii 3 mai


Razvan Popa, eurodeputat PSD, candidat la Parlamentul European: ”Din punctul meu de vedere, campania electorală, ar trebui să fie, dincolo de orice dispută politică, o campanie de informare, pentru că acest gen de alegeri și aici vorbim despre alegerile europarlamentare, nu au fost întotdeauna atractive pentru cetățeni, nu numai pentru români, ci și pentru alți europeni. Partidele politice, candidații ar trebui să se axeze în această campanie electorală mai puțin pe disputa politică, ci mai mult pe campania de informare. Cetățenii trebuie să știe ce și de ce votează, pentru ce și care sunt beneficiile, avantajele, dar și obligațiile care decurg din statutul de cetățeni europeni, de stat membru al Uniunii Europene și tot ceea implică acest lucru. Unii cetățeni se întreabă ce poate face un parlamentar, nu grupul politic, familia politică, nu partidul. Pot să vă spun că un parlamentar european poate face foarte multe lucruri, în primul rând de la depunerea de proiecte care să atragă finantare directă pentru comunitatea din care face parte. Comisia Europeană dispune de fonduri cu ajutorul cărora finanțează proiecte, așa numitele proiecte pilot care se finanțează direct de la comisie și nu sunt supuse mecanismelor fiecărui stat membru. Practic, ideea acestui mecanism este aceea de a identifica noi linii de finanțare permanente, de aceea se numesc acestea proiecte pilot, pentru că dacă își dovedesc viabilitatea, ele pot deveni în timp linii de finanțare permanente din bugetul Uniunii Europene. Unul dintre lucrurile pe care le poate face un europarlamentar este de a identifica proiecte pilot care să fie selectate, finanțate pentru ca mai apoi să devină dacă Parlamentul și Comisia vor considera oportun, linii de finanțare permanente în bugetul Uniunii Europene.

Personal, am depus, într-un an și jumătate de mandat, proiecte pilot în valoare de 23 de milioane euro, dintre care vor primi finanțare, în perioada imediat următoare, de 4 milioane euro. Sunt proiecte care vizează, în primul rând, sectorul digital, și mă refer la utilizarea datelor publice,  schimbul de date între autoritățile și instituțiile publice. Vorbim despre proiecte care se implementează la nivelul întregii Uniuni Europeane, nu doar la nivelul României. Ele se finanțează și se devin operaționale pe întreg teritoriul UE.

Al doilea proiect este schimbul de date între companiile private și autoritățile publice, pentru că există probleme la nivelul UE, în ceea ce privește accesul la datele de interes public a companiilor private și tipul de date pe care autoritățile publice îl pot pune la dispoziția companiilor private. Sunt comunități care refuză să facă acest lucru, sau îl fac doar contra cost companiile mai mici sau în general întreprinderile mici și mijlocii nu au suficiente resurse pentru a avea acces la date de interes public, de exemplu, despre datele de transport ale operatorilor locali sau regionali din comunități- investiții, orar, linii profitabile, neprofitabile. Sunt comunități și companii publice care pun la dispoziție a companiilor contracost aceste date. De exemplu, Google are acces la astfel de date contra cost. Companiile mici, în general companiile europene mici, care nu își permit să achite, nu au acces. Ideea este ca aceste tipuri de date să fie publice și să le poată accesa inclusiv companiile mici fără costuri suplimentare.

Al treilea este o platformă comună pentru sectorul de afaceri și sectorul public, să  se poate accesa un set de informații privind sistemul de taxe și impozite, de sistemul fiscal local, pe întreg teritoriul UE. Dacă o companie din UE dorește să vină în Brașov să investească, îi este mult mai ușor să intre într-o bază de date pe o platformă comună, să vadă tot ceea ce include sistemul de taxe,  accesul la diferite documente, autorizații, poate de construcție, permise de liberă trecere. La platforma comună ar avea acces inclusiv companiile, dar în același timp și autoritățile locale să aibă acces, la ceea ce înseamnă un minim istoric a acelei companii care activează sau dorește să activeze într-un oraș,  în așa fel încât schimbul de date să fie rapid și eficient. Acestea sunt cele trei proiecte pilot care vor fi finanțate cu 4 milioane de euro, restul sunt în diferite stadii de evaluare. Acest lucru îl face Comisia Europeană printr-un departament special, în așa fel încât pe parcursul derulării bugetului se identifică proiectele și intră, sau nu, la finanțare.

Sunt trei direcții importante pe care aș vrea să merg, am vrut să merg întotdeauna, ca eurodeputat. Primul a fost promovarea tradițiilor din această zonă, în primul rând, și cred că în acest an și jumătate am reușit să fac acest lucru.

Al doilea este de o obține și de a păstra respectul cuvenit pentru România. Nu e o chestiune lipsită de substanță. Dacă cei din Vest văd că tu nu te tratezi pe tine cu respect, atunci nici ei nu o să trateze corect. Să vă dau un exemplu despre ce poate să facă un parlamentar. Am sesizat Comisia Europeană despre felul în care sunt discriminați copiii românilor care lucrează în Austria. Guvernul de dreapta din Austria a introdus acele măsuri, prin care a ajustat alocațiile sau a copiilor muncitorilor care nu sunt din Austria, la nivelul statului din care provin. Și asta în condițiile în care muncitorii sau lucrătorii plătesc taxe și impozite la salariu la nivelul statului austriac, nu la nivelul statului din care provin. Adică, o familie care are un copil sau doi, va primi alocație de sprijin, sau alocația copiilor, la nivelul României, chiar dacă lucrează în Austria. Prevederea se refera la toți europenii, dar pe noi ne interesează, în momentul de față, copiii români. Am sesizat Comisia Europeană, comisarul de resort în privința acestui lucru, iar acum s-a ajuns la deschiderea propunerii de infringement împotriva Austriei pe această speță.  

O a treia direcție este eliminarea dublului standard în Uniunea Europeană și nu mă refer doar la obiecte, produse, alimente, ci și la tratamentul la care poate fi și ar putea fi supusă România în Uniunea Europeană. Aici avem nenumărate exemple, unul este interzicerea accesului în Spațiul Schengen. Nu este o nedreptate care se face Guvernului, partidelor, ci României, nouă tuturor. Toți cei care au călătorit în Europa au văzut cum se stă la cozi de le sar capacele, la vamă, la control pașapoarte, și pentru ce? Pentru că sunt state care nu doresc să permită mobilitatea noastră, a forței de muncă, a companiilor și așa mai departe. România îndeplinește absolut toate standardele, este în sistemul de informatic Visa, cu toate țările din  Vestul Europei, am cheltuit foarte mulți bani pentru a fi la standardele cerute de comisie, dar nu este admisă în zona Schengen. Dacă o să luați criteriile Schengen, toate sunt îndeplinite de România, prin urmare neincluderea României în această zonă este o decizie politică.

   Biroul de presă al PSD Braşov